Recoltarea timpurie a strugurilor în România: viile «aleargă» înaintea calendarului

În fiecare vară, undeva prin august, se pune aceeași întrebare în crame: "Anul ăsta când începem culesul?" Până acum câțiva ani, răspunsul era aproape mereu același — undeva spre mijlocul sau finalul lui septembrie. Astăzi, tot mai des, răspunsul e "mai devreme decât ne așteptam".

Ce înseamnă, de fapt, "recoltare timpurie"

Pentru podgoriile cu Denumire de Origine Protejată (DOC), data la care poate începe culesul nu e la liberă alegere a fiecărui producător. Ea se declară oficial, an de an, pe fiecare zonă viticolă, în funcție de cât de copți sunt strugurii la momentul respectiv. Când maturarea se grăbește — de obicei din cauza unei veri fierbinți și secetoase — autoritățile sunt notificate cu privire la o "recoltare timpurie", adică pornirea culesului mai devreme decât data obișnuită (cutuma).

Iată cum au arătat aceste date, în ultimii zece ani, pentru trei dintre zonele protejate cu denumire de origine: Miniș, Recaș și Banat.

Ce sare imediat în ochi e că, indiferent de an, aceste date nu mai ies aproape niciodată din luna august. Dacă acum câteva decenii culesul de toamnă era, într-adevăr, un eveniment de toamnă, astăzi vorbim tot mai des despre un cules de vară târzie.

2020 rămâne anul fără declararea datei de recoltare timpurie — nu din lipsă de date privind maturarea strugurilor, ci din cauza pandemiei. Restricțiile de circulație și lockdown-ul din acel an au îngreunat, dacă nu chiar au blocat, organizarea culesului așa cum se desfășoară el în mod obișnuit: prin adunarea, într-un singur areal viticol, a unor grupuri numeroase și eterogene de culegători, veniți adesea din zone diferite. Într-un context în care mobilitatea oamenilor era strict limitată, stabilirea și declararea oficială a unei date unice de recoltare și-a pierdut, practic, rostul.

Anul acesta, la Recaș, culesul a "furat startul" cu două săptămâni

Cel mai proaspăt exemplu vine chiar din acest august. La Recaș, primele combine au intrat în plantațiile de Pinot gris cu aproape două săptămâni mai devreme decât într-un an obișnuit, iar într-o singură noapte au fost recoltate aproape 50 de hectare. În mod normal, aici campania pornea prin 20–22 august — de data asta a început cu mult înainte, iar directorul cramelor de la Recaș a explicat simplu situația: temperaturile ridicate și lipsa ploilor din această vară au grăbit coacerea strugurilor.

În DOC Miniș, recoltatul 2026 a început în 18 august, iar în DOC Banat, în 17 august.

Foto credit: © Robert Heizer, 2026

Nu sunt cazuri izolate. În 2024, valul de căldură a împins recoltarea înainte cu câteva săptămâni în mai multe zone ale țării — inclusiv în Dealu Mare, unde culesul pornea în mod tradițional pe 15 septembrie, dar strugurii erau deja copți încă din august.

De ce se întâmplă asta, de ce culegem strugurii tot mai devreme?

Explicația nu ține doar de un an mai capricios sau altul. Este parte dintr-un tipar mai larg: în ultimul secol, temperatura medie anuală din România a crescut, iar cantitatea de precipitații a scăzut constant. La nivel global, tendința e aceeași — verile mai calde și mai uscate scurtează perioada de vegetație a viței-de-vie și grăbesc acumularea de zahăr în boabe, cu pericolul prăbușirii acidității, ceea ce înseamnă recolte cu una până la trei săptămâni mai devreme față de calendarul de acum câteva decenii.

Pentru vița-de-vie, o coacere grăbită nu e neapărat o veste bună. Strugurii ajung repede la zahărul dorit, dar aciditatea nu mai ține pasul, iar aromele nu mai au timp să se dezvolte pe deplin — un dezechilibru resimțit direct în paharul de vin, mai ales prin alcool mai ridicat și prospețime mai scăzută. Pe de altă parte, unele zone viticole situate la limita nordică a cultivării viței-de-vie ar putea, teoretic, să beneficieze de această încălzire, prin extinderea suprafețelor plantabile și o maturare mai sigură a soiurilor pretențioase.

Ce înseamnă pentru viitor, devansarea continuă a datei culesului 

Recoltarea timpurie nu mai este, de câțiva ani, o excepție — a devenit aproape regulă. Iar asta obligă producătorii să-și regândească din mers o parte din deciziile din vie: momentul lucrărilor de întreținere, gestionarea umbririi frunzișului, alegerea soiurilor mai rezistente la secetă și, nu în ultimul rând, planificarea logistică a culesului, care trebuie să fie tot mai flexibilă de la un an la altul.

Rămâne de văzut cât de mult se va muta, în următorii ani, granița dintre "vara târzie" și "toamna culesului" — dar tendința din ultimul deceniu este greu de ignorat.

Dr.ing. Mirela Gabriela Heizer

Inspector de specialitate

Surse și referințe bibliografice

• Heizer MG. Indicele Huglin pentru DOP românești – valoarea medie pentru perioada 2009-2020. Conferința on-line a țărilor viticole din regiunea Dunării ”Impactul schimbărilor climatice asupra viticulturii” – 21.04.2021; 2021 

• Heizer RT. Extreme climatic phenomena and their influence on the structure of wine grapes in Minis-Maderat vineyard, Life Science and Sustainable Development – LSSD – Journal, vol. 4, nr. 1; 2023

• Heizer RT, Dobromir D, Marta AE, et al. Changes in the phenotypes of Pinot noir and Chardonnay varieties due to climate changes, in the Miniș vineyard. Acta Agricola Romanica, volume 5, year 5, no.5.2; 2023

• Radio Timișoara, "Culesul strugurilor a început mai devreme la Recaș", 12 august 2026 — https://www.radiotimisoara.ro/economie/agricultura/culesul-strugurilor-a-inceput-mai-devreme-la-recas-386974.html

• Radio Antena Satelor, "Culesul strugurilor în România: statistici, metode și platforma tehnică a recoltării" — https://www.antenasatelor.ro/fermier-in-romania/util-in-agricultura/culesul-strugurilor-in-romania-statistici-metode-si-platforma-tehnica-a-recoltarii-id41141.html

• Crame România, "Schimbările climatice și vinul: cum încălzirea globală transformă viticultura la nivel mondial" — https://www.crameromania.ro/informatii-utile/schimbarile-climatice-vinul-cum-incalzirea-globala-transforma-viticultura-la-nivel-mondial-588.html

• Revista Ferma, "Schimbări climatice în podgoria Târnave" — https://revista-ferma.ro/schimbari-climatice-in-podgoria-tarnave/

• Ministerul Mediului / fonduri-ue.ro, "România — Programul privind schimbările climatice și o creștere economică" (raport) — https://www.fonduri-ue.ro/images/files/studii-analize/48145/Raport%20A.2.2.%20Monitorizare%20efecte…